Când în jurul meu aud tot felul de voci care strigă: “nu poți!”, parcă-mi vine așa să reușesc și să trec peste toate obstacolele pe care le întâmpin. Și nu este o reacție la neîncrederea afișată din exterior, ci mai degrabă o dorință de a-mi depăși propriile limite. Prea ne punem capcane unii altora! E un fel de joc al descurajărilor, pe ale cărui reguli le-am subestimat mai mereu.
Dac-ar fi să ne ghidăm după harta mentală a celorlați despre cum ar trebui să fim, să râdem, să mâncăm, să ne comportăm sau să ne îmbrăcăm, cred că am fi cei mai nefericiți oameni de pe planetă. Acordând o mare importanță opiniilor celor din jur, nu facem decât să dezvoltăm îndoieli cu privire la valoarea personală și la puterea noastră interioară. Aceste observații pot deveni reale obstacole în calea fericirii și dezvoltării noastre.
Dincolo de aceste impresii din exterior, se mai întâmplă să avem și propriile temeri, ce ne împiedică să fim împliniți. Putem crede despre noi că nu suntem suficient de valoroși pentru a ne bucura de plăcerile vieții. Încrederea în sine joacă un rol esențial, mai ales că în mintea noastră se plimbă tot felul de gânduri, de la cele încurajatoare, la cele deprimante. Se prea poate să ne spunem: “Nu merit un concediu la mare pentru că nu am reușit să câștig suficient de mulți bani. Mai bine stau în pat la TV”, “Nu am dreptul să admir rochia din mall pentru că sunt foarte grasă și nu cred că voi slăbi în curând ” sau “Nu am voie să mă distrez până nu fac o curățenie lună în casă”. Și iată cum reușim să ne sabotăm intențiile și planurile de viitor.
De unde vine motivația
În astfel de situații, atât în cele în care demoralizarea vine din interiorul meu, cât și în cele în care îmi este servită direct de la cei din jur, îmi spun răspicat: eu pot face acest lucru! Și aleg un citat motivational. Iată ce mă inspiră cu adevărat: „Prea mulţi dintre noi nu ne trăim visurile pentru că ne trăim temerile.” (Les Brown), “Cea mai mare aventură este să-ți trăiești viața visurilor tale.” (Oprah Winfrey), “Succesul se ascunde în ambiția de a nu renunța” (Marius Torok), “O mare plăcere în viață este să faci lucrurile pe care ceilalți susțin că nu le poți face.” (Walter Bagehot) sau “Cel ce spune că e imposibil nu ar trebui să-l împiedice pe cel ce nu crede așa ceva.” (Albert Einstein).
Cred că atunci când pierdem contactul cu noi înșine, este bine să aflăm mai în detaliu cine suntem cu adevărat, ce calități și ce defecte avem, ce ne place să facem și ce ne produce disconfort. De asemenea, trebuie să știm cum să ne răsplătim pentru ideile și realizările noastre. Să ne asumăm și responsabilitatea propriilor acțiuni, deoarece atunci când realizăm că atât fericirea, cât și nefericirea depind de noi, vom reuși să fim cât se poate de vehemenți în luarea deciziilor.
Așadar, permite-ţi să fii Tu însuți / însăți! Permite-ți să crezi că poți, indiferent de circumstanțe, indiferent de corul din exterior. Bucură-te de viață, de muzică, de natură, de povești, de tot ce este frumos pentru tine!
